Date despre vegetaţia văii Oituzului se pot obţine din lucrarea „Contribuţii la cunoaşterea florei şi vegetaţiei dintre văile râurilor Oituz şi Uz” publicată de C. Papp în anul 1958.

Predominantă este pădurea de foioase fiind întreruptă în puţine locuri de poieni şi foarte rar, în partea superioară, de pajişti alpine. Se remarcă apariţia pădurii de stejar pe versanţii de pe stânga Oituzului, în mod deosebit în aval de Poiana Sărată. Pădurea de stejar apare amestecată cu alte foioase, un loc important ocupânu-l gorunul (quercus petrea), carpenul (carpinus betulus=, fagul (fagus silvatica). O mare suprafaţă o ocupă pădurea de fag în amestec cu bradul cu predominarea fagului întotdeauna. Alături de fag apare carpenul, ulmul, frasinul, paltinul, plopul şi mesteacănul. Către partea superioară a pădurii, pe lângă brad (Abies alba) apare molidul (picea excelsa), pinul (pinus silvestris), zada (larix decidua) în amestec cu fagul şi carpenul. Dintre arbuştii care se găsesc în aceste păduri amintim: alunul (corilus avelana), păducelul (crataegus monogina), cornul (cornus mas), socul şi sângerul. Pătrunderea razelor solare prin frunzişul pădurii permite dezvoltarea pe sol a unei vegetaţii ierboase, din care amintim: mierea ursului (pulmonaria officinalis), rogozul (carex pilosa), vinariţa (asperula odorata), fragul (fragaria vasca). Terenurile neîmpădurite din zonele mai înalte şi de pe versanţi sunt ocupate de o vegetaţie ierboasă cu Festuca rubra, Agrostis tenuis, Agropzrum repens, Nardus stricta. La limita superioară a pădurii apar pajiştile cu extindere mai mare pe stânga Oituzului, către Muntele Lung dar şi pe partea dreaptă, în Vârful Dobrii. În zonele umede de pe văile afluente ale Oituzului apar asociaţii de plante higrofite între care amintim: Ranunchlus repens, Oxalix acetosella, Equisetum, etc. Pe păşuni şi fâneţe există o vegetaţie xero-mezofilă şi mezofilă a pajiştilor. În lungul drumurilor, pe şanţuri şi în grădini se dezvoltă o vegetaţie ruderală variată cu Lolietum perennis, Poligonetum avicularis, Datura stramonium.

Plante rare:

Spiraea japanica – cu flori carmin roşietice; apare sălbatică; la Slănic se foloseşte ca plantă ornamentală.

Cymbaleria eucymbaleria – element armeano – caucazian, foarte rar în Europa.

Iarbă neagră – jerpan – rar în România.

Fauna:

mamifere: lup, vulpe, ursul brun, căprioara, ursul carpatin, mistreţul, râsul, veveriţa, rar jderul, vidra, cerbul.

păsări: corbul, coţofana, piţigoiul de brădet, ciocănitoarea pestriţă, bufniţă, gaiţa, cucul, cocoşul de munte, sitarul.

Lumea animală acvatică e dominată de păstrăv, în mod deosebit pe cursul superior al Oituzului şi pe afluenţii Predicator, Tolghieş, Caraslău, Haloş, Brezaia şi Leşunţ. În cursul mijlociu, alături de păstrăv apare cleanul, mreana, boişteanul, zglăvoaca, lipanul şi molanul. În tot lungul Oituzului apare racul.